Alegerile parlamentare din Republica Moldova 2025 vor avea loc pe 28 septembrie, potrivit parlament.md. Cetățenii moldoveni sunt așteptați la urne pentru a își alege deputații care să îi reprezinte. 101 deputați vor fi aleși în Parlamentul Republicii Moldova, iar scrutinul va fi declarat valabil dacă se vor prezenta la urne cel puțin o treime dintre alegătorii înscriși în listele electorale
Partidele politice și candidații la alegerile din 2025
La alegerile parlamentare din Republica Moldova participă 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți, conform alegeri.md.
Iată cele mai importante partide și candidați la aceste alegeri:
Partidele politice participante
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – listă cu 104 candidați, condusă de Igor Grosu, actualul președinte al Parlamentului. Formațiunea promovează orientarea europeană și mesajele pro-reformă.
Partidul Nostru (PN) – are 102 candidați, în frunte cu Renato Usatîi. Se prezintă ca o alternativă antisistem, critică față de actuala guvernare.
Partidul Social Democrat European (PSDE) – intră în competiție cu 86 de candidați, avându-l ca lider pe Tudor Ulianovschi. Promovează o viziune social-democrată moderată.
Partidul „Democrația Acasă” (PPDA) – participă cu 88 de candidați, condus de Vasile Costiuc. Formațiunea se prezintă cu un mesaj reformist.
Partidul Liberal (PL) – înscrie 57 de candidați, avându-l în frunte pe Mihai Ghimpu. Păstrează tradițional discursul unionist.
Partidul Național Moldovenesc (PNM) – a înregistrat 54 de candidați, cu Dragoș Galbur cap de listă. Se axează pe valori naționale.
Uniunea Creștin-Socială din Moldova – prezintă 53 de candidați, condusă de Gabriel Călin, cu accent pe valorile sociale și tradiționale.
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) – participă cu 62 de candidați, în frunte cu Boris Volosatîi, promovând unirea cu România.
Partidul „Renaștere” – a depus o listă de 71 de candidați, condus de Vadim Mișin, cu un mesaj axat pe suveranitate și tradiționalism.
Partidul Șansă (PȘ) – are 87 de candidați, liderul formațiunii fiind Alexei Lungu. Mesajul se concentrează pe dreptate socială și dezvoltare economică.
Liga Orașelor și Comunelor (LOC) – înscrie 68 de candidați, condusă de Sergiu Perciun, pledând pentru descentralizare și sprijinirea autorităților locale.
Partidul Schimbării (PS) – are 50 de candidați, cu Ștefan Gligor în frunte, promovând un mesaj de modernizare și reforme anticorupție.
Partidul Verde Ecologist (PVE) – prezintă 45 de candidați, condus de Anatolie Prohnițchi, cu o agendă ecologistă și orientată spre protecția mediului.
Partidul Național Liberal (PNL) – înscrie 42 de candidați, având-o ca lider pe Vitalia Pavlicenco, cu un discurs unionist și proeuropean.
Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” (PRNA) – are 39 de candidați, condus de Valeriu Climenco, susținând unirea cu România și promovarea identității naționale.
Blocurile electorale
Blocul electoral patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei – în frunte cu Igor Dodon, reunește PSRM, PCRM, Partidul Republican „Inima Moldovei” și Partidul pentru Viitorul Moldovei. Listă cu 110 candidați.
Blocul electoral „Alternativa” – condus de Ion Ceban, include Mișcarea Alternativa Națională, PDCM și Congresul Civic. Listă cu 106 candidați.
Blocul electoral „Împreună” – format din Partidul Schimbării și Partidul Verde Ecologist, participă cu 60 de candidați.
Blocul „Unirea Națiunii” – include PNL și PRNA, cu 79 de candidați.
Candidați independenți
Patru candidați independenți s-au înscris în cursa pentru un fotoliu de deputat: Andrei Năstase, Olesea Stamate, Victoria Sanduță și Tatiana Crețu
Andrei Năstase a fost cel care s-a retras din cursa pentru președinte al Republicii Moldova în 2016, în favoarea Maiei Sandu. El a câștigat mandatul de primar general al Chișinăului, însă alegerile au fost invalidate.
Olesea Stamate a făcut parte din PAS și a fost ministru al Justiției în timpul primului mandat al Maiei Sandu. A fost acuzată de inițierea unor amendamente controversate în Parlament.
Victoria Sanduța a fost judecătoare până anul în 2024 și a făcut parte pentru scurt timp din „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare”.
Tatiana Crețu le-a transmite alegătorilor că nu va urma modelul unui politician „clasic” și că va reprezenta vocea fiecărui cetățean. După mulți ani petrecuți în Diaspora, candidata independentă a declarat că își propune să aducă în Republica Moldova principiile democrației europene.
Cum pot vota moldovenii din diaspora
Cetățenii moldoveni pot vota de oriunde. Aceștia au posibilitatea să voteze inclusiv prin poștă. Cetățenii din următoarele țări pot vota prin corespondență: Statele Unite ale Americii, Canada, Norvegia, Suedia, Finlanda, Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă.
Cetățenii moldoveni aflați în diaspora au la dispoziție 301 de secții de votare pentru a își exercita votul la alegerile parlamentare.
Vezi AICI lista secțiilor de votare din diaspora.
Sursa: stirileprotv.ro
